Nu mă gândisem niciodată că într-o relație fiecare are dublu rol. Suntem grădinar și floare în același timp. Sădim și suntem răsădiți. Suntem îngrijiți și îngrijim în același timp. Dacă reușim să jucăm bine ambele roluri, relația este perfectă. Sau... contează cât de iscusit este grădinarul? Adevărul este că fără o sămânță sănătoasă nu poți face mare lucru, oricât de priceput ai fi.
Ce îl face pe un grădinar fericit? Frumusețea grădinii sale! Asta ar trebui să ne facă pe fiecare dintre noi fericiți, frumusețea celui de lângă noi. Și când spun frumusețe, nu mă gândesc la partea pur fizică, deși un zâmbet sănătos face minuni, ci la partea sufletească.
Reciprocitate! Până la urmă tot aici ajungem! Grădinarul își iubește grădina, grădina îl răsplătește cu toată frumusețea florilor sale.
Dar, să grădinărești este o artă! Trebuie să știi când trebuie udate, să nu fie prea rar și să te trezești cu iarba arsă, dar nici prea des, ți-ar putrezi toate florile. Trebuie să știi când să plivești buruienile, crescute în umbra lor, florile tale vor fi destul de firave, cu greu vor putea să te bucure cu parfum. Trebuie să știi când să le ferești de soare sau de ploi. Trebuie să știi când să le ferești de cei care vor să ți le rupă. Și mai ales, să le cultivi fără să privești necontenit spre grădina vecinului. Până la urmă, iubirea nu este o competiție!
Sfaturi sunt multe, dar fiecare grădină are propriile reguli. Nu există un leac universal.
Spor la grădinărit!
